Am ajuns acasa acum o ora. Mi-era dor dupa o lipsa de 3 saptamani, sau 4 ..nici nu mai tin minte. In drumul de la gara pana acasa mi-am dat seama ca aici este atat de diferit fara de Bucuresti si de stilul de viata de acolo. Cateodata simt ca nu mai rezist. Timpul trece altfel , o alta dimensiune. Aici imi revine zambetul pe buze intr-un fel. It’s nice.
Uitandu-ma la cutia asta cu imagini din fata mea , vad numai emisiuni de toata ‘stima’ . Nu ma uit in mod normal, doar cand ajung acasa. Si atunci ori imi fac nervi , ori rad.
Acum rad. De nivelul de josnicie pe care si-l asuma unele persoane pentru bani. Si realizatorii care ofera oportunitatea de a te face de ras in fata catorva mii, milioane de persoane. Si apoi ne intrebam de ce suntem atat de limitati si incuiati la minte, de ce nu suntem in stare sa legam 2 cuvinte si de ce suntem vazuti asa de ‘bine’ in afara.
Bizar, e atat de clar. Dar pana la urma, cine sunt eu sa judec,nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu